Textul studiului Organizatiei Mondiale a Sanatatii privind efectul cancerigen al carnii si mezelurilor (engleza)

In October, 2015, 22 scientists from ten countries met at the International Agency for Research on Cancer (IARC) in Lyon, France, to evaluate the carcinogenicity of the consumption of red meat and processed meat. These assessments will be published in volume 114 of the IARC Monographs.¹

Red meat refers to unprocessed mammalian muscle meat—for example, beef, veal, pork, lamb, mutton, horse, or goat meat—including minced or frozen meat; it is usually consumed cooked. Processed meat refers to meat that has been transformed through salting, curing, fermentation, smoking, or other processes to enhance flavour or improve preservation. Most processed meats contain pork or beef, but might also contain other red meats, poultry, offal (eg, liver), or meat byproducts such as blood.

Red meat contains high biological-value proteins and important micronutrients such as B vitamins, iron (both free iron and haem iron), and zinc. The fat content of red meat varies depending on animal species, age, sex, breed, and feed, and the cut of the meat. Meat processing, such as curing and smoking, can result in formation of carcinogenic chemicals, including N-nitroso-compounds (NOC) and polycyclic aromatic hydrocarbons (PAH). Cooking improves the digestibility and palatability of meat, but can also produce known or suspected carcinogens, including heterocyclic aromatic amines (HAA) and PAH. High-temperature cooking by pan-frying, grilling, or barbecuing generally produces the highest amounts of these chemicals.^{2, 3}

Depending on the country, the proportion of the population that consumes red meat varies worldwide from less than 5% to up to 100%, and from less than 2% to 65% for processed meat. The mean intake of red meat by those who consume it is about 50–100 g per person per day, with high consumption equalling more than 200 g per person per day.⁴ Less information is available on the consumption of processed meat.

The Working Group assessed more than 800 epidemiological studies that investigated the association of cancer with consumption of red meat or processed meat in many countries, from several continents, with diverse ethnicities and diets. For the evaluation, the greatest weight was given to prospective cohort studies done in the general population. High quality population-based case-control studies provided additional evidence. For both designs, the studies judged to be most informative were those that considered red meat and processed meat separately, had quantitative dietary data obtained from validated questionnaires, a large sample size, and controlled for the major potential confounders for the cancer sites concerned.

The largest body of epidemiological data concerned colorectal cancer. Data on the association of red meat consumption with colorectal cancer were available from 14 cohort studies. Positive associations were seen with high versus low consumption of red meat in half of those studies, including a cohort from ten European countries spanning a wide range of meat consumption and other large cohorts in Sweden and Australia.^{5, 6, 7} Of the 15 informative case-control studies considered, seven reported positive associations of colorectal cancer with high versus low consumption of red meat. Positive associations of colorectal cancer with consumption of processed meat were reported in 12 of the 18 cohort studies that provided relevant data, including studies in Europe, Japan, and the USA.^{5, 8, 9, 10, 11} Supporting evidence came from six of nine informative case-control studies. A meta-analysis of colorectal cancer in ten cohort studies reported a statistically significant dose–response relationship, with a 17% increased risk (95% CI 1·05–1·31) per 100 g per day of red meat and an 18% increase (95% CI 1·10–1·28) per 50 g per day of processed meat.¹²

Data were also available for more than 15 other types of cancer. Positive associations were seen in cohort studies and population-based case-control studies between consumption of red meat and cancers of the pancreas and the prostate (mainly advanced prostate cancer), and between consumption of processed meat and cancer of the stomach.

On the basis of the large amount of data and the consistent associations of colorectal cancer with consumption of processed meat across studies in different populations, which make chance, bias, and confounding unlikely as explanations, a majority of the Working Group concluded that there is sufficient evidence in human beings for the carcinogenicity of the consumption of processed meat. Chance, bias, and confounding could not be ruled out with the same degree of confidence for the data on red meat consumption, since no clear association was seen in several of the high quality studies and residual confounding from other diet and lifestyle risk is difficult to exclude. The Working Group concluded that there is limited evidence in human beings for the carcinogenicity of the consumption of red meat.

There is inadequate evidence in experimental animals for the carcinogenicity of consumption of red meat and of processed meat. In rats treated with colon cancer initiators and promoted with low calcium diets containing either red meat or processed meat, an increase in the occurrence of colonic preneoplastic lesions was reported in three and four studies, respectively.^{13, 14, 15}

The mechanistic evidence for carcinogenicity was assessed as strong for red meat and moderate for processed meat. Mechanistic evidence is mainly available for the digestive tract. A meta-analysis published in 2013 reported a modest but statistically significant association between consumption of red or processed meat and adenomas (preneoplastic lesions) of the colorectum that was consistent across studies.¹⁶ For genotoxicity and oxidative stress, evidence was moderate for the consumption of red or processed meat. In human beings, observational data showed slight but statistically significant associations with APC gene mutation or promoter methylation that were identified in 75 (43%) and 41 (23%) of 185 archival colorectal cancer samples, respectively.¹⁷ Consuming well done cooked red meat increases the bacterial mutagenicity of human urine. In three intervention studies in human beings, changes in oxidative stress markers (either in urine, faeces, or blood) were associated with consumption of red meat or processed meat.¹⁸ Red and processed meat intake increased lipid oxidation products in rodent faeces.¹³

Substantial supporting mechanistic evidence was available for multiple meat components (NOC, haem iron, and HAA). Consumption of red meat and processed meat by man induces NOC formation in the colon. High red meat consumption (300 or 420 g/day) increased levels of DNA adducts putatively derived from NOC in exfoliated colonocytes or rectal biopsies in two intervention studies.^{19, 20} Few human data, especially from intervention studies, were available for processed meat. Haem iron mediates formation of NOC, and of lipid oxidation products in the digestive tract of human beings and rodents. Haem iron effects can be experimentally suppressed by calcium, supporting its contribution to carcinogenic mechanisms. Meat heated at a high temperature contains HAA. HAA are genotoxic, and the extent of conversion of HAA to genotoxic metabolites is greater in man than in rodents. Meat smoked or cooked over a heated surface or open flame contains PAH. These chemicals cause DNA damage, but little direct evidence exists that this occurs following meat consumption.

Overall, the Working Group classified consumption of processed meat as “carcinogenic to humans” (Group 1) on the basis of sufficient evidence for colorectal cancer. Additionally, a positive association with the consumption of processed meat was found for stomach cancer.

The Working Group classified consumption of red meat as “probably carcinogenic to humans” (Group 2A). In making this evaluation, the Working Group took into consideration all the relevant data, including the substantial epidemiological data showing a positive association between consumption of red meat and colorectal cancer and the strong mechanistic evidence. Consumption of red meat was also positively associated with pancreatic and with prostate cancer.

For more on the IARC Monographs see http://monographs.iarc.fr/

Upcoming meetings Feb 2–9, 2016, Volume 115: Some industrial chemicals; May 24–31, 2016, Volume 116: Coffee and some other hot beverages

IARC Monograph Working Group Members B W Stewart (Australia)—meeting chair; S De Smet (Belgium); D Corpet, M Meurillon (France); G Caderni (Italy); S Rohrmann; P Verger (Switzerland); S Sasazuki, K Wakabayashi (Japan); M P Weijenberg (Netherlands); A Wolk (Sweden); M Cantwell; T Norat; P Vineis (UK); F A Beland, E Cho, D M Klurfeld, L Le Marchand, R Sinha, M Stern, R Turesky, K Wu (USA)

Declaration of interests TN was involved in a research project funded by the World Cancer Research Fund, a registered charity. All other working group members declare no competing interests.

Invited Specialists None

Representatives A Christodoulidou, for the European Food Safety Authority (EFSA), Italy; I Margaritis, for the French Agency for Food, Environment and Occupational Health and Safety (ANSES), France; Y Totsuka, for the National Cancer Center Research Institute, Japan

Declaration of interests All representatives declare no competing interests.

Observers D D Alexander, for the EpidStat Institute, USA; B L Booren, for the North American Meat Institute, USA; J Carretier, for the Léon Bérard Centre, France; J J Hlywka, for the Kraft Heinz Company, USA; D A Kovich, for the National Pork Producers Council, USA; H J Lazaneo, for the National Meat Institute (INAC), Uruguay; M McCullough, for the American Cancer Society, USA; S McNeill, for Beef Checkoff, USA

Declaration of interests DDA has received consulting fees from Beef Checkoff for research on red meat and cancer. BLB receives a salary from the North American Meat Institute (NAMI) and the North American Meat Institute Foundation (NAMIF). BLB publicly represents in media, government, and scientific meetings, among others, the NAMI and NAMIF position and analysis of scientific evidence. DAK is employed by the National Pork Producers Council, USA. SMcN is an employee of the National Cattlemen's Beef Association and is a contractor to the Beef Checkoff. All other observers declare no competing interests.

IARC/WHO Secretariat L Benbrahim-Tallaa; V Bouvard; F El Ghissassi; C Espina; E Feletto; J Gomes; Y Grosse; N Guha; K Z Guyton; I Huybrechts; D Loomis; H Mattock; A Mullee; I Romieu; C Santamaria-Ulloa; M Stepien; K Straif

Declaration of interests All secretariat declare no competing interests.

For the Preamble to the IARC Monographs see http://monographs.iarc.fr/ENG/Preamble/index.php

For IARC declarations of interests see http://monographs.iarc.fr/ENG/Meetings/vol.114-participants/

Andrei Laslau sau cum sa prostim poporul cu televizorul

Apetisant ? Poate doar cu niște carbohidrați. Care om întreg la cap ar manca unt simplu ? E grețos.
Dacă nu poți sa îl mănânci simplu cum poți sa ai pretenția ca e sănătos ? Orice aliment natural sau inventat am lua exemplu, dacă de unul singur nu poți sa îl inghiți înseamnă ca nu are ce cauta în interiorul nostru.

Am aflat recent de sus-numitul individ nimerind peste un articol care se vroia a fi cu sfaturi pentru sanatate. Sunt atât de revoltat de ideile lui încât am simțit nevoia să îmi exprim parerea aici. Dieta făcută "celebră" de Laslău este ketogenică. Adică un Atkins modificat, zice el. Pe scurt, ouăle, carnea de orice fel, lactatele, sunt perfect sănătoase, câtă vreme limităm carbohidrații la o lingură pe zi. Desigur că sună dezechilibrat așa că busuiocul este dres cu nuci, semințe, salate de legume și niște fructe de padure.

Oamenii se bucură nespus când aud lucruri bune despre obiceiurile lor proaste ("sfântul" grătar) și ajung să fie convinși de niște poze înainte/după cu oameni cărora nu le poți verifica bilanțul caloric, ca sa confirmi că nu se înfometează.
 
Partea proastă în acest peisaj este că majoritatea caloriilor provin din grăsimi și proteine de origine animală, care vin cu o cohortă de toxine, colesterol, și elemente pro-cancerigene. Dar ce mai contează, cata vreme burtica a dispărut. Mai vedem peste câțiva ani cum stau cu sănătatea persoanele care urmează un astfel de regim. Presupusele avantaje ale consumului ridicat de grăsimi pot fi obținute mai ușor prin renunțarea la produse animale. Chiar și ketogenica vegană e mai sănătoasă decât alternativa (sugestie pentru tratamentul epilepsiei).

În primul rand ketoza nu este recomandată unor categorii importante de persoane. Gravidele și copiii ar avea multe probleme într-o astfel de stare fiziologică nenaturală. De ce să recomanzi o dietă doar pentru o nișă a populației ? Cumva pentru că este o gogoriță ? Colac peste pupăză, Laslău are reclamă la micșorare de stomac direct pe prima pagina a site-ului personal. Încă o dată, se mizează pe oameni disperați și fără judecată.

Exemplul cel mai elocvent sunt propriile lui postări pe Facebook unde recunoaște că are pofte de carbohidrați. Orice dietă care creează pofte are mari șanse sa eșueze în viitor. Prin ketoză, care este starea fiziologica de lipsire a organismului de carbohidrați (înfometarea creierului) nu prea avem sorți de izbândă. Corpii cetonici care sunt combustibilul în această stare nu pot fi folosiți drept energie tocmai de celulele ficatului, celule care produc acei corpi cetonici. Observați ironia, pentru a supraviețui în ketoza ai nevoie de niște carbohidrați, dar nu prea multi ca iți afectează slăbitul. Uite așa trebuie avut mare grijă la deserturi, să nu strice balansul glicogenului în organism.

Întrebarea este de ce sa înotăm împotriva curentului ? Dacă organismul cere dulce, tu de ce să îi dai porc fript cu alune de pădure ? În ignoranta lui penibilă, Laslău pretinde ca vinovații îngrășării populației sunt carbohidrații. Pe cine vrea el sa prostească ? Pe băieții de la coltul străzii care sparg semințe poate. Nici măcar pe sine nu se poate da ca exemplu pentru ca este supraponderal oricât s-ar chinui el cu poze prezentabile. Cam atât pot cumpăra banii pe internet.

Să revenim la realitate oameni buni. Creșterea raportului (carne+grăsimi)/carbohidrați duce la îngrășare. O dietă vegană responsabilă este cea mai buna soluție pentru îmbunătățirea stării de bine a psihicului și fizicului. Vrei să ai energie să trăiești viața din plin ? Servește din plin glucide în forma naturală. Sunt sursa ideală de energie pentru efort fizic și intelectual. Spor la mâncat inteligent.

Dieta ideala

Acum că a venit vara putem să ne apucăm de mișcare și de o nouă dieta. Întrebarea este "Ce dietă ?". Se pare că tot timpul avem nevoie de o născocire în materie de alimentație pentru a ne motiva să slăbim sau să devenim mai sănătoși. Însă căutăm prea departe soluția.

Răspunsul a fost lângă noi tot timpul. De când am început să ne dezvoltăm ca specie, hrana a provenit din pământ. Fructe, frunze, rădăcinoase, cereale, leguminoase ( fasole, linte, etc.), nuci și semințe. Doar o parte infimă a hranei conținea alimente de origine animală. Deoarece erau greu de obținut.

Vânătoarea și pescuitul erau activități care necesitau  noroc. În prezent, cu ajutorul tehnologiei și a cunoștințelor dobândite putem măcelări sute și mii de animale pe minut. Astfel am ajuns să mâncăm prea mult din ce e dăunător pentru noi. Singurul lucru care s-a schimbat în ultimele 2 secole este raportul plante/animale din farfurie și asta în "favoarea" necuvântătoarelor. Acest lucru a adus din păcate boli și o lume mai nemulțumită.

Să presupunem ca ați încercat să mâncați mai multe fructe/legume dar fără să renunțați definitiv la carne. Poate că v-ați simțit mai bine. Oare este suficient ? Pentru unii da, dar alții mai ambițioși vor ceva mai mult. Culmea sănătății. Pasul următor este logic sau așa ar trebui să îl considerăm. Renunțarea complet la carne, ouă, lactate.

Să îl numim experiment. Ce se poate întâmpla rău ? Absolut nimic, ba din contră, s-ar putea să avem un moment "Evrika !" și să ne întrebăm în sinea noastră: "Cum de am putut trăi mâncând ceea ce am mâncat până acum ? "

Să lăsăm la o parte compasiunea față de animale și să luăm în calcul compasiunea față de noi înșine. Avem dreptul să ne hrănim cu alimente de calitate. Calitate înseamnă și efectul alimentelor în organismul nostru. Studiile au dovedit că prin adoptarea unei diete vegane are loc regresia unor afecțiuni care pană recent erau combătute prin sertare întregi de medicamente.

De ce ezităm unii dintre noi ? Merită sacrificată șansa la o viață mai bună pentru niște plăceri care, la o adică, sunt barbare ? Un animal omorât cu scopul de a ne bucura de o bucată de carne.
Ca să urmăm acea bucată de carne cu un desert cu aroma de fructe pentru că până la urmă asta ne satisface deplin.

Reveniți-vă din inerție!
Faceți o schimbare !

Avantajele dietei vegane

Dacă aveți nevoie de câteva incurajări ați nimerit bine. Să parcurgem repede câteva motive pentru a face saltul către o lume mai buna.

1. O minte sănătoasă prosperă într-un trup sănătos. Iar asta se obține cel mai ușor prin renunțarea la alimente de origine animala. Odată eliminate lactatele, carnea și ouăle veți respira mai bine, efortul de lunga durata va fi mai ușor, recuperarea post-antrenament mai rapida. Mențineți nivelul grăsimilor scăzut și veți avea digestia mai ușoara, mintea mai limpede și cel mai probabil nu veți mai apela la cafea.

2.  Scăpați de bătaia de cap a termenelor de valabilitate. Și fructele și legumele proaspete se alterează, dar nu se compara cu pericolul reprezentant de carne și lactate expirate. Păstrate necorespunzător, acestea dezvoltă multiple culturi de bacterii periculoase care, ingerate accidental (acasă sau la restaurante), duc la "plăcuta" toxiinfecție alimentară, stări de vărsături, dureri cumplite de stomac, diaree, etc. Țineți minte: carnea este un produs în stare de putrefacție din momentul în care porcul sau puiul a fost sacrificat. Nu trebuie consumat în general nici proaspăt, darămite la o săptămâna după.

3. Economisim. Dacă ne propunem acest lucru. O dietă vegană poate implica cheltuieli mai mari sau mai mici. Asta depinde de pretențiile noastre, buget, sau pur și simplu de ce se află pe raft. Putem scăpa cu 10 lei pe zi, sau putem investi peste 30-50 lei pe zi. Ideea este că inclusiv la nivelul cel mai de jos nu avem dezavantaje la capitolul nutriție fata de coșul de cumpărături tradițional.

4. Mirosul. Revenind la subiectul putrefacției, proteinele de origine animala au un conținut mult mai mare de sulf ("smells fishy"). Pe lângă acest fapt avem și tendința să încurajăm consumul mai mare de proteine (aviz amatorilor de fitness/culturism) și astfel supra-solicităm rinichii. Mai pe românește, nivelul de amoniac trebuie ținut sub control și asta înseamnă redirecționarea surplusului către excreție. Urină și transpirație. De aceea e asa plăcut să stai vara în autobuzul aglomerat. De aceea s-au inventat deodorantele și parfumurile. Problema cu deodorantele este ca intervin în procesul natural de excreție al glandelor sudoripare axiale. Majoritatea conțin aluminiu. Propun sa ne spălăm mai des, să mâncăm mai puțină carne (deloc) și eventual folosim un parfum pentru efect fatal.

5. Învățați să apreciați mai mult fructele. Incluzând mai multe fructe în alimentația voastră veți deprinde mirosul unui fruct în stadiul optim de coacere, astfel făcând achiziții corecte. De asemenea puteți vedea adevărata putere a unei cure cu un anumit fruct, pentru reabilitarea și optimizarea digestiei.

6. Nu este o dietă ca celelalte. O numim dietă, deși după câțiva ani petrecuți în acest mod nu se mai poate compara cu altfel de diete. Nu are faza de inducere, menținere sau alte terminologii asemănătoare. Nu limitează caloriile, numărul de mese pe zi, și cel mai important lucru, nu limitează carbohidrații. Aceștia sunt esențiali deoarece sunt cheia succesului în orice. Din cauza lor celelalte regimuri dau greș.

Cel mai important avantaj: pofta de dulce mereu satisfăcută. De acum încolo totul devine mai ușor.

Cum sa slabesti repede si sanatos ?

Toată lumea își pune această problemă. Răspunsul este: "Nu există așa ceva". Contradicția ar trebui sa fie evidentă. Nu există pierdere mare în greutate fără sa apară probleme de sănătate și dezechilibre hormonale și metabolice. Multi care au încercat scurtătura și-au dat seama că în final au revenit de unde au plecat sau au pus ceva în plus.

Organismul are nevoie de combustibil pentru a funcționa. Odată ce ai limitat doza zilnică de calorii creierul primește o alertă. Nu s-a livrat cantitatea cu care era obișnuit. Dacă perioada în care suntem la dietă drastică ține suficient de mult se cumulează datoriile și atunci când declari sfârșit înfometării, metabolismul supra-compensează și retine tot ce ingerăm pentru alte zile negre. Deci varianta asta pică.

Atunci nu mai limităm caloriile dar limităm carbohidrații că ei sunt vinovații care îngrașă. Fals.
Carbohidrații împreuna cu grăsimile îngrașă. Organismul digeră în primul rand glucoza și o stochează în mușchi și ficat și apoi procesează grăsimile. Cum necesarul de lipide este infim, tot ce trece de 10 grame la o masă se virează direct în "bagajul" subcutanat.

Creierul monitorizează mult mai eficient cantitatea de glucide conținută de o masă. Zaharurile simple declanșează primele senzația de sațietate. Amidonul din cartofi, orez, fasole și cereale "calcă" pe senzorii volumetrici ai stomacului ajutați de fibrele cu care vin la pachet. Nu ai cum sa te îngrași doar mâncând carbohidrați în stare naturală.

Dacă ne gândim în câți ani a crescut "burtica" este de bun simt să presupunem că va dura ceva până slăbim la nivelul dorit. Cine promite rezultate în câteva săptămâni sau 2-3 luni pariază pe naivitate.

În funcție de gradul de daune suferite de metabolism de-a lungul tentativelor noastre de diete, ar putea dura chiar câțiva ani până ne revenim. Condițiile ar fi:

- Nu limitați caloriile, aveți nevoie de energie pentru sănătate mentală, corporală etc.
- Mare grijă la grăsimi. Fac mai mult rău decât bine.
- Nu exagerați cu proteinele. Studiu.
- Cât mai multe fructe și legume. Sunt combinația ideală de energie, vitamine, minerale și apa.
- Apă, nu uitați să rămâneți hidratați.
- Somn suficient (8-9 ore cel puțin) și devreme. Nu stați mai mult de ora 22. Oricum la televizor sunt prostii și prea mult timp pierdut pe Facebook nu ajuta cu nimic. Somnul de calitate contează prea mult ca să fie neglijat, el ajutând la refacerea echilibrului hormonal și automat la slăbit. Un alt studiu aici și aici.
- Efort fizic la intensitate mică-medie. Pulsul trebuie să se încadreze la 120-140 bătăi/minut timp de minim 30 minute de câteva ori pe săptămâna. Pas cu pas, o sa aveți asa multă energie încât sa fiți capabili sa terminați antrenamente de 1-2 sau mai multe ore. Acolo se pierde din grăsimea nedorită.

Laptele. Sanatos sau otravitor ?

Astăzi există suficiente studii care dovedesc că laptele are efecte nocive asupra organismului. Nu mai suntem în preistorie sau evul mediu și ne putem lipsi foarte bine de acesta. Dar cum am fost obișnuiți din strămoși cu un fel de alimentație și în plus suntem bombardați cu reclame la lactate, ne este foarte greu sa luam o pauza și sa ne gândim mai exact ce băgam în gură: secrețiile altor animale. Aceste secreții au un rol bine determinat, pentru alte specii. La oameni însa, laptele are un efect diferit fata de ce ne imaginam.

Ne naștem, suntem hrăniți de laptele matern, însă de la o vârstă trecem definitiv la hrană solidă. Din acest punct laptele devine o problema. Unii dintre noi pierdem enzimele necesare digerării lactozei (alte popoare precum asiaticii sau africanii nu au de la bun început acea enzima), rezultatul fiind balonare în cel mai bun caz. 

O a doua problema este proteina din lapte, caseina, care se înțelege bine cu celulele canceroase. Sunt multiple studii, cel mai mediatizat fiind și publicat în cartea Studiul China, care dovedesc acest efect al proteinelor din lactate.

Caseina de asemenea este un alergen destul de potent. Renunțați la lapte și veți vedea în timp cum se diminuează problemele cu respirația și cu tenul (acneea). Mai grav este faptul ca laptele este în alimentația copiilor de mici, acest lucru ducând la diverse afecțiuni care diminuează calitatea vieții.

A treia problema, conținutul de grăsimi. Laptele integral are 49% din calorii provenite din grăsimi, cel de "1.5" 35%, cașcavalul 70%. Întrebarea e, la ce ne folosesc atâtea grăsimi ? Nu mai suntem nou-născuți și nici în creștere. Adulții au nevoie de aproximativ 15% grăsimi din totalul caloriilor zilnice. Ce este în plus are foarte mari șanse sa se depună în țesutul adipos.

O alta surpriza regăsita in lapte este IGF1, un hormon cu efect anabolizant. El există cu scopul clar de a stimula cresterea vițelului. Faptul ca îl consumam nu ne ajută, din contra, sprijină dezvoltarea cancerului. Pe lângă el, mai sunt alți hormoni care într-un fel sau altul dau peste cap organismul nostru. Încă o dată: nu mai suntem bebeluși.

Ce alte "bunătăți" se mai afla în laptele de vaca ? Bacterii, celule somatice (printre care și leucocite) și colesterol. La temperatura camerei numărul bacteriilor se dublează la fiecare 20 de minute. Și nu mai vorbim de colesterol care este neindicat sa provină din alimentație, organismul nostru producând ce are nevoie.

De ținut minte: cu cât alimentul este mai concentrat (iaurt, smântână, brânză, cașcaval) cu atât efectele nocive sunt mai evidențiate.

Și totuși, de ce mai consumam lapte ? Pentru ca are efect narcotic, da dependenta, și pe buna dreptate, nou-născutul trebuind să consume pentru a se dezvolta. Calciul din lapte este slab asimilat, și efectul acidifiant al proteinelor din lapte forțează organismul să scoată calciul din oase. Dovadă este rata osteoporozei în tarile mari consumatoare de lactate și carne. Proteine și grăsimi, consumăm deja prea multe. Lactoza, hrană pentru bacteriile din intestin, dovadă balonarea. Laptele este pur și simplu apa contaminata, neavând ceva necesar nouă.

Dacă tot pretindem că evoluam, ce ar fi să renunțăm la lactate ? Nu avem decât de câștigat.

De ce avem imunitatea scazuta ?

Nu știu dacă ați observat dar iarna care a trecut a adus mari bătăi de cap stării de bine a populației. Noi variante de virus gripal plus forme de răceală care nu vroiau sa ne lase nici după 2 săptămâni. Acum toate s-au liniștit. Dar întrebarea rămâne. De ce suntem atât de afectați de asa ceva ? Am devenit dependenți de vaccinuri ?

Sau poate răspunsul este în interiorul nostru. Și anume amorțeala sistemului imunitar la care se adaugă piedicile date de alimentația proasta. Amorțeala data de cârjele numite antibiotice, de care ne sprijinim pentru cele mai banale infecții. Medicația iresponsabila dăunează de fiecare data. Am devenit atât de comozi încât nu mai suportam o biata durere de gat, cedam ispitei care apare la televizor în pauza publicitara și dam fuga la farmacii.

Să vă spun acum ce ar trebui să facem. Avem deja informațiile și dacă nu știați aflați acum. Fructele și legumele sunt medicamentul naturii. Și în forma originala, nu neapărat în ceaiul pe care îl beți când vă doare ceva. De ce apelăm la acest lucru universal valabil doar în momente critice ? Poate ca ar fi cazul sa extindem aceste metode în viața de zi cu zi. Un hamburger sau o friptura pot suna apetisant. Dar de ce sa ne săpăm singuri groapa ? Mai degrabă ne antrenam sistemul imunitar cu mâncare corespunzătoare.

Ce înseamna corespunzătoare ?

- Săracă în grăsimi. Grăsimile sunt esențiale (omega-3, convertita apoi de organism în EPA și DHA) dar cantitățile cu care suntem noi obișnuiți sunt grosolan de exagerate. Ne-am obișnuit să călim totul în ulei, să facem dressing pentru salate cu mult ulei, sa folosim grăsimi în prăjituri, etc. Totul în scop gustativ. Dar ce folos dacă asta ne afectează în primul rand oxigenarea celulelor, depozitele subcutanate, îngreunează digestia și starea de bine a ficatului și pancreasului. O masa cu prea multe grăsimi are următorul efect. Pana și un portal european dedicat alimentelor spune asta în paragraful 3  aici (sa aveți grija la invitația la peste ca sursa de omega-3 - este supraapreciat). Doza zilnica de grăsimi sănătoase ( direct din semințe și nuci, nimic procesat) este de aproximativ 30 grame la un aport de 2500 calorii.

- Bogata în carbohidrați. Glucidele sunt motorul vieții. Fără ele nu avem energie să mișcăm un pai. Darămite să aruncam armata de leucocite pe virușii invadatori. Cine spune sa va limitați glucidele este prost informat sau încearcă să vă păcălească. Ele sunt esențiale pentru sportivi după cum concluzionează acest studiu. În nici un caz nu îngrașă - grăsimea alături de carbohidrați în aceeași masă fac asta.

Glucidele sunt atractive pentru noi și asta este de bine. De-a lungul evoluției creierul a învățat să asocieze gustul de dulce cu energie. Reprezentată sub forma clasică - fructele. Acestea vin la pachet cu vitaminele și mineralele necesare. Cu cât fructul unui anumit soi este mai dulce cu atât este mai bogat în substanțe nutritive deoarece înseamna că planta a avut un sol fertil de unde să își procure  propriile nutrimente în cantități optime.

Concluzia :
Renunțați cât puteți de mult la grăsimi și mâncați cat mai multe fructe ( mic dejun și/sau prânz integral din fructe)