Cum sa slabesti repede si sanatos ?

Toată lumea își pune această problemă. Răspunsul este: "Nu există așa ceva". Contradicția ar trebui sa fie evidentă. Nu există pierdere mare în greutate fără sa apară probleme de sănătate și dezechilibre hormonale și metabolice. Multi care au încercat scurtătura și-au dat seama că în final au revenit de unde au plecat sau au pus ceva în plus.

Organismul are nevoie de combustibil pentru a funcționa. Odată ce ai limitat doza zilnică de calorii creierul primește o alertă. Nu s-a livrat cantitatea cu care era obișnuit. Dacă perioada în care suntem la dietă drastică ține suficient de mult se cumulează datoriile și atunci când declari sfârșit înfometării, metabolismul supra-compensează și retine tot ce ingerăm pentru alte zile negre. Deci varianta asta pică.

Atunci nu mai limităm caloriile dar limităm carbohidrații că ei sunt vinovații care îngrașă. Fals.
Carbohidrații împreuna cu grăsimile îngrașă. Organismul digeră în primul rand glucoza și o stochează în mușchi și ficat și apoi procesează grăsimile. Cum necesarul de lipide este infim, tot ce trece de 10 grame la o masă se virează direct în "bagajul" subcutanat.

Creierul monitorizează mult mai eficient cantitatea de glucide conținută de o masă. Zaharurile simple declanșează primele senzația de sațietate. Amidonul din cartofi, orez, fasole și cereale "calcă" pe senzorii volumetrici ai stomacului ajutați de fibrele cu care vin la pachet. Nu ai cum sa te îngrași doar mâncând carbohidrați în stare naturală.

Dacă ne gândim în câți ani a crescut "burtica" este de bun simt să presupunem că va dura ceva până slăbim la nivelul dorit. Cine promite rezultate în câteva săptămâni sau 2-3 luni pariază pe naivitate.

În funcție de gradul de daune suferite de metabolism de-a lungul tentativelor noastre de diete, ar putea dura chiar câțiva ani până ne revenim. Condițiile ar fi:

- Nu limitați caloriile, aveți nevoie de energie pentru sănătate mentală, corporală etc.
- Mare grijă la grăsimi. Fac mai mult rău decât bine.
- Nu exagerați cu proteinele. Studiu.
- Cât mai multe fructe și legume. Sunt combinația ideală de energie, vitamine, minerale și apa.
- Apă, nu uitați să rămâneți hidratați.
- Somn suficient (8-9 ore cel puțin) și devreme. Nu stați mai mult de ora 22. Oricum la televizor sunt prostii și prea mult timp pierdut pe Facebook nu ajuta cu nimic. Somnul de calitate contează prea mult ca să fie neglijat, el ajutând la refacerea echilibrului hormonal și automat la slăbit. Un alt studiu aici și aici.
- Efort fizic la intensitate mică-medie. Pulsul trebuie să se încadreze la 120-140 bătăi/minut timp de minim 30 minute de câteva ori pe săptămâna. Pas cu pas, o sa aveți asa multă energie încât sa fiți capabili sa terminați antrenamente de 1-2 sau mai multe ore. Acolo se pierde din grăsimea nedorită.

Laptele. Sanatos sau otravitor ?

Astăzi există suficiente studii care dovedesc că laptele are efecte nocive asupra organismului. Nu mai suntem în preistorie sau evul mediu și ne putem lipsi foarte bine de acesta. Dar cum am fost obișnuiți din strămoși cu un fel de alimentație și în plus suntem bombardați cu reclame la lactate, ne este foarte greu sa luam o pauza și sa ne gândim mai exact ce băgam în gură: secrețiile altor animale. Aceste secreții au un rol bine determinat, pentru alte specii. La oameni însa, laptele are un efect diferit fata de ce ne imaginam.

Ne naștem, suntem hrăniți de laptele matern, însă de la o vârstă trecem definitiv la hrană solidă. Din acest punct laptele devine o problema. Unii dintre noi pierdem enzimele necesare digerării lactozei (alte popoare precum asiaticii sau africanii nu au de la bun început acea enzima), rezultatul fiind balonare în cel mai bun caz. 

O a doua problema este proteina din lapte, caseina, care se înțelege bine cu celulele canceroase. Sunt multiple studii, cel mai mediatizat fiind și publicat în cartea Studiul China, care dovedesc acest efect al proteinelor din lactate.

Caseina de asemenea este un alergen destul de potent. Renunțați la lapte și veți vedea în timp cum se diminuează problemele cu respirația și cu tenul (acneea). Mai grav este faptul ca laptele este în alimentația copiilor de mici, acest lucru ducând la diverse afecțiuni care diminuează calitatea vieții.

A treia problema, conținutul de grăsimi. Laptele integral are 49% din calorii provenite din grăsimi, cel de "1.5" 35%, cașcavalul 70%. Întrebarea e, la ce ne folosesc atâtea grăsimi ? Nu mai suntem nou-născuți și nici în creștere. Adulții au nevoie de aproximativ 15% grăsimi din totalul caloriilor zilnice. Ce este în plus are foarte mari șanse sa se depună în țesutul adipos.

O alta surpriza regăsita in lapte este IGF1, un hormon cu efect anabolizant. El există cu scopul clar de a stimula cresterea vițelului. Faptul ca îl consumam nu ne ajută, din contra, sprijină dezvoltarea cancerului. Pe lângă el, mai sunt alți hormoni care într-un fel sau altul dau peste cap organismul nostru. Încă o dată: nu mai suntem bebeluși.

Ce alte "bunătăți" se mai afla în laptele de vaca ? Bacterii, celule somatice (printre care și leucocite) și colesterol. La temperatura camerei numărul bacteriilor se dublează la fiecare 20 de minute. Și nu mai vorbim de colesterol care este neindicat sa provină din alimentație, organismul nostru producând ce are nevoie.

De ținut minte: cu cât alimentul este mai concentrat (iaurt, smântână, brânză, cașcaval) cu atât efectele nocive sunt mai evidențiate.

Și totuși, de ce mai consumam lapte ? Pentru ca are efect narcotic, da dependenta, și pe buna dreptate, nou-născutul trebuind să consume pentru a se dezvolta. Calciul din lapte este slab asimilat, și efectul acidifiant al proteinelor din lapte forțează organismul să scoată calciul din oase. Dovadă este rata osteoporozei în tarile mari consumatoare de lactate și carne. Proteine și grăsimi, consumăm deja prea multe. Lactoza, hrană pentru bacteriile din intestin, dovadă balonarea. Laptele este pur și simplu apa contaminata, neavând ceva necesar nouă.

Dacă tot pretindem că evoluam, ce ar fi să renunțăm la lactate ? Nu avem decât de câștigat.

De ce avem imunitatea scazuta ?

Nu știu dacă ați observat dar iarna care a trecut a adus mari bătăi de cap stării de bine a populației. Noi variante de virus gripal plus forme de răceală care nu vroiau sa ne lase nici după 2 săptămâni. Acum toate s-au liniștit. Dar întrebarea rămâne. De ce suntem atât de afectați de asa ceva ? Am devenit dependenți de vaccinuri ?

Sau poate răspunsul este în interiorul nostru. Și anume amorțeala sistemului imunitar la care se adaugă piedicile date de alimentația proasta. Amorțeala data de cârjele numite antibiotice, de care ne sprijinim pentru cele mai banale infecții. Medicația iresponsabila dăunează de fiecare data. Am devenit atât de comozi încât nu mai suportam o biata durere de gat, cedam ispitei care apare la televizor în pauza publicitara și dam fuga la farmacii.

Să vă spun acum ce ar trebui să facem. Avem deja informațiile și dacă nu știați aflați acum. Fructele și legumele sunt medicamentul naturii. Și în forma originala, nu neapărat în ceaiul pe care îl beți când vă doare ceva. De ce apelăm la acest lucru universal valabil doar în momente critice ? Poate ca ar fi cazul sa extindem aceste metode în viața de zi cu zi. Un hamburger sau o friptura pot suna apetisant. Dar de ce sa ne săpăm singuri groapa ? Mai degrabă ne antrenam sistemul imunitar cu mâncare corespunzătoare.

Ce înseamna corespunzătoare ?

- Săracă în grăsimi. Grăsimile sunt esențiale (omega-3, convertita apoi de organism în EPA și DHA) dar cantitățile cu care suntem noi obișnuiți sunt grosolan de exagerate. Ne-am obișnuit să călim totul în ulei, să facem dressing pentru salate cu mult ulei, sa folosim grăsimi în prăjituri, etc. Totul în scop gustativ. Dar ce folos dacă asta ne afectează în primul rand oxigenarea celulelor, depozitele subcutanate, îngreunează digestia și starea de bine a ficatului și pancreasului. O masa cu prea multe grăsimi are următorul efect. Pana și un portal european dedicat alimentelor spune asta în paragraful 3  aici (sa aveți grija la invitația la peste ca sursa de omega-3 - este supraapreciat). Doza zilnica de grăsimi sănătoase ( direct din semințe și nuci, nimic procesat) este de aproximativ 30 grame la un aport de 2500 calorii.

- Bogata în carbohidrați. Glucidele sunt motorul vieții. Fără ele nu avem energie să mișcăm un pai. Darămite să aruncam armata de leucocite pe virușii invadatori. Cine spune sa va limitați glucidele este prost informat sau încearcă să vă păcălească. Ele sunt esențiale pentru sportivi după cum concluzionează acest studiu. În nici un caz nu îngrașă - grăsimea alături de carbohidrați în aceeași masă fac asta.

Glucidele sunt atractive pentru noi și asta este de bine. De-a lungul evoluției creierul a învățat să asocieze gustul de dulce cu energie. Reprezentată sub forma clasică - fructele. Acestea vin la pachet cu vitaminele și mineralele necesare. Cu cât fructul unui anumit soi este mai dulce cu atât este mai bogat în substanțe nutritive deoarece înseamna că planta a avut un sol fertil de unde să își procure  propriile nutrimente în cantități optime.

Concluzia :
Renunțați cât puteți de mult la grăsimi și mâncați cat mai multe fructe ( mic dejun și/sau prânz integral din fructe)

Cel mai bun aliment

Am văzut multe editoriale, articole, având ca subiect alimentul "cutare", care are niște proprietăți speciale pentru sănătate, e bun pentru slăbit etc. Din păcate, chiar și când personajele principale sunt fructele, avem tendința de a subdimensiona volumul necesar zilnic pentru a profita de efectele într-adevăr senzaționale ale acestor minuni ale naturii.

De ce zic minuni ? Sunt cele mai hrănitoare alimente. Au pachetul perfect de vitamine, minerale, fibre, doza potrivită de proteine (da, chiar și fructele au proteine) și grăsimi. Și cel mai important lucru, zaharuri, sursa optima de energie, fără de care omenirea este nevoita sa dea iama la tonomatul de cafea. Din ce alta parte putem gusta un dulce aromat provenit direct din brațele naturii. Nimic artificial, nimic procesat. 

Cu toții știm că fructele sunt sănătoase și încercam să includem în dieta noastră câteva porții, ca gustare. Mult prea puțin. Problema este ca noi avem în tradiție gustul de dulce rezervat pentru desert. Nimic mai greșit. Copiii au tendințe bune când vor să mănânce dulcele înainte de masă însa problema este la părinti care au crescut îndoctrinați cu "mâncarea la început" și pe urmă "desertul". Avem codat în ADN ca atunci când gustam ceva dulce, creierul înțelege ca are o sursa buna de energie și dă liber la mâncat pe saturate. Natura a fost deșteaptă și a pus toți nutrienții necesari nouă în fructe. Este logic să ne urmăm instinctul și plăcerea de dulce.

Și anume, o masă întreaga numai fructe. Micul dejun este ideal pentru un astfel de test. Putem încerca și prânzul. Asta înseamnă suficiente calorii pentru a se numi o masa. Circa 1000. De exemplu: 10-12 banane coapte, 1.5 kg struguri, 2 kg portocale, etc. Fructul favorit trebuie să fie musai copt, doar așa se va digera ușor și va furniza gradul maxim de nutrienți. Digestie ușoară înseamnă consum mic de energie, un stomac plin de fructe eliberându-se în 15-30 minute, față de o masă copioasă clasică românească (proteine și grăsimi în cantitate prea mare) după care zacem cu burta grea de la 2 la 4 ore pe puțin. 

La început, stomacul nu va fi foarte încăpător fiind obișnuit cu mâncare concentrată în calorii, însă cu timpul se va adapta. Când nu mai încape, ne oprim și reluam masa în 10-15 minute. Fructele proaspete sunt bogate în apa și fibre și au conținut mic caloric comparativ cu același volum de alimente provenite din animale. Suplimentar, nu au efecte adverse. Pot fi consumate fără grijă până ne săturăm. S-ar putea să și slăbim.

Dacă reușim o săptămâna să încorporăm fructele ca fel principal, pe lângă faptul de a le avea ca gustări, vom vedea o mare diferență în felul cum ne simțim comparativ cu o masa conținând carne, oua sau lactate. De ce sa păstrăm desertul la finalul mesei, când putem profita de fructe în volum ad libitum.

Revin la capcana întinsă nouă de către părinti. Au avut grija sa ne dea cu prima ocazie prăjituri sau bombonele. Acestea au densitate mare de zaharuri și supradozează receptorii de dopamina. Devenim de mici dependenți de dulciuri inventate. Și cum majoritatea fructelor din piață nu sunt cu adevărat coapte, nu prea avem șansa în copilărie să învățam ce înseamnă cu adevărat un fruct cu conținut optim de zahăr. Asa ca cedam ispitei dulciurilor în ambalaje frumos colorate și cu gust pervertit de grăsime animală și cacao. Sănătatea noastră merită însă efortul de a găsi fructul perfect, cu gust matur, care satisface. 

Nu mâncați fructe semi coapte, veți avea dureri de stomac. Fructele deshidratate (curmale, smochine, prune, stafide) sunt preferabile unor prune sau piersici acre. Compoturile și sucurile pasteurizate sunt chiar acceptabile. Dacă v-ați saturat de dulce, exista oricând cartoful, rădăcinoasele, orezul, leguminoasele, pe care le putem găti după placul nostru pentru a ne completa hrana zilnică.

Un lucru este important. Pentru a avea dispoziție de a trăi viața la maxim, de a munci cu chef, de a învăța cu spor, de a-ți crește copiii cu interes, de a face mișcare, trebuie sa ne alimentăm cu carbohidrați, în special zaharuri simple din fructe. Sunt combustibilul cel mai eficient, ne satisfac la sigur mărind nivelul de serotonină și consumat în stare naturala, în mod sigur nu îngrașă.

Apropo, așa arata niște banane coapte. Dacă nu au astfel de pete pe ele, le mâncăm degeaba.